Hiperpigmentaţii sau discromii – sunt termene generice folosite pentru producţia mărită, anormală de melanină care determină apariţia petelor şi a coloraţiei neuniforme a pielii. Atunci când aceste celule producătoare de melanină denumite melanocite sunt deteriorate, volumul lor se măreşte. Acest fenomen poate fi declanşat de mai mulţi factori, printre care: expunerea la soare sau răspunsul faţa de un proces inflamator, cum ar fi acneea sau un factor hormonal.
Avantajul major este efectul terapeutic strict pe leziunea vizată
Energia laser este absorbită de o “țintă” (melanina din pigmentații sau foliculul pilos, hemoglobina din vase, apa) în funcție de lungimea de undă selectată, fără lezarea semnificativă a țesutului cutanat înconjurător.
Atunci când pielea este expusă la soare, petele rezultate sunt deobicei roşii sau cafenii (pistrui), pete de bătrâneţe sau pete de la ficat (acestea nu au nici o legătură cu ficatul, mai puţin similitudinea de culoare).
Hiperpigmentaţia, ca rezultat al procesului de inflamare, cum ar fi în cazul acneei, coşurilor sau pustulelor se numeşte hiperpigmentaţie postinflamatorie. Persoanele cu tenul deschis la culoare pot observa la început pete roşii sau purpurii care încet, încet devin cafenii, înainte să dispară.
Modificările hormonale la femei pot declanşa, de asemenea, hiperpigmentaţia. Odată cu acest fenomen, declanşat de graviditate, pilule contraceptive, premenopauză sau menopauză se numeşte melasmă – are acelaşi aspect ca şi hiperpigmentaţia provocată de soare, dar fiind de natură hormonală este mai greu de tratat.
Tratamentele laser pot fi eficiente în cazul discromiilor cutanate ce nu răspund la tratamente mai ușoare, cum ar fi cremele depigmentante, peelingurile, peelingul chimic sau microdermabraziunea. În general, pentru terapia hiperpigmentărilor este recomandat fie laserul fie lumina intens pulsată.
